Ca să fie clar de la bun început: autorul acestui articol nu va vota la scrutinul de azi. Acum, că am lămurit treaba asta, iată faptele.
Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni, de la
promovarea insistentă a “segregării” teritoriale pe criterii de vot,
până la incitarea deschisă la violenţă şi reprimarea oponenţilor
politici, mă duce cu gândul la evenimentele din decembrie 1989.
De ce spun asta?
În primul rând, evenimentele din 1989 nu au apărut aşa, din senin.
Ele au fost precedate de o campanie intensivă dusă în presa din
străinătate – atunci nu exista altă modalitate – de demonizare a lui
Nicolae Ceauşescu. De la afirmaţii fantasmagorice care i se puneau în
gură, până la acuzaţii fanteziste de genul “România va fabrica bomba atomică şi va ataca Ungaria“, totul trebuia folosit pentru a se justifica ceea ce s-a întâmplat ulterior.
Nu este foarte complicat să observăm cine au fost “actorii”
evenimentelor de atunci, ceva mai greu a fost până istoricii şi-au dat
seama de regizorii evenimentelor. Alex Mihai Stoenescu afirmă:
“Evenimentele din decembrie 1989 au fost trăite de români după un
scenariu decis în afara ţării. Au existat totuşi câteva persoane de la
noi care, instruite din timp ( cu luni înainte ) au îndeplinit cu
precizie actele care au determinat căderea lui Ceauşescu“( A.M.Stoenescu – De la regimul comunist la regimul Iliescu, Virgil Măgureanu în dialog cu A.M.Stoenescu, Editura Rao, 2008).
Cine a scris “scenariul”: serviciile secrete din URSS, Ungaria, SUA,
Occident, cu ajutorul lui George Soros. De altfel, miliardarul a şi
recunoscut, recent, pentru CNN, că a finanţat “multe din activităţile disidente” din Europa de Est. Cum
pomul se cunoaşte după fructe, a fost lesne de observat, după
evenimente, cu cine s-a întreţinut şi pe cine a legitimat George Soros,
la prima vizită în România. Iar ţinta lui numărul 1 a fost Grupul de
Dialog Social. Primul ONG românesc, înfiinţat pe 31 decembrie 1989. Ca referinţă de timp, trebuie să reţinem că pe 30 decembrie mureau ultimii români, victime colaterale ale “evenimentelor”.
De altfel, scenariul de-atunci le-a rezervat românilor rolul de
victime şi de idioţi utili, mai ales din şi cu ajutorul singurului canal
mass-media al vremii, Televiziunea Română.
George Soros la sediul GDS in 1990
Similitudini cu noiembrie 2014
Ceea ce bate la ochi a fost campania de demonizare totală a lui Victor Ponta. Nu discutăm aici despre cât bine sau rău a făcut punctual candidatul PSD, ci maniera în care acestea au fost prezentate, mizându-se nu pe factorul raţional, ci pe STÂRNIREA EMOŢIILOR. Evenimentul declanşator a fost îngreunarea votului pentru românii din diaspora, faţă de care protestele sunt legitime, dar nu mai mult. De fapt, tot acesta va fi şi evenimentul, pretextul, pentru care se va ieşi în stradă, imediat după vot.
Azi, rolul TVR-ului din 1989 a fost luat de alţii: Gândul, Adevărul, Hotnews, România Liberă, Mediafax, B1 TV, PRO TV.
Iar când acestea au fost secondate cu brio de reţelele de socializare.
Dacă în mass-media nu s-a incitat pe faţă, la crimă, nu au existat
astfel de reţineri pe facebook, după cum arăta Patrick Andre de Hillerin, AICI.
Totul a fost sesizat foarte clar de către experţii în comunicare,
întreaga operaţiune având un singur scop: TEAMA, FRICA de a exprima
îndoieli sau măcar nedumeriri de către cei care nu erau încă convinşi de
mesajul revoluţionar.
Asimilarea lui Ponta cu Nicolae Ceauşescu a fost
dusă la paroxism de unul din actorii de care spuneam, e vorba de trustul
Pro-Mediafax-Gândul, al lui Adrian Sârbu, “întâmplător”, şi el actor la
evenimentele de acum 25 de ani(foto STANGA). Pe canalele media ale
acestui post s-au difuzat mesaje patetice, în care evenimentele din
16-17 decembrie 1989 erau evocate, sugerându-se ideea că flăcară
protestelor din acest an, trebuie preluată, ca şi atunci de întreaga ţară, cu îndemnul “Fiţi eroi în turul doi”.
Mai mult, declanşatorul acelor evenimente din Timişoara, pastorul reformat Laszlo Tokeş, s-a
implicat şi el în campanie, recitând mesajul anti-Ceauşescu, pardon!
anti-Ponta de rigoare. Nici George Soros, prin GDS nu a făcut excepţie:
Pleşu, Liiceanu, Şora, Tismăneanu, Macovei, etc, s-au raliat “cauzei”.
Soros este prezent în stradă şi pe reţelele de socializare, prin
mişcarea “Uniţi, salvăm”, cea care a organizat protestele, în special în
oraşele din Vestul ţării. Alături de aceştia, găsim întreaga “societate
civilă” sorosistă: de la Miliţia Spirituală la revista 22. Până şi
Brucan este prezent, prin Lucian Mândruţă, pupilul său.
Un element extrem de important al evenimentelor din 1989, pe lângă
demonizarea lui Ceauşescu, a fost întărâtarea populaţiei revoluţionare
împotriva celor consideraţi a fi susţinătorii regimului, dar şi duşmanii
noilor lideri. Atunci, rolul a fost atribuit Securităţii, care de la
terorişti la otrăvirea apei la Timişoara şi…Sibiu, a fost acuzată de
toate relele posibile. Coincidenţă?
Apropo de Sibiu, este bine de ştiut că oraşul lui Klaus Iohannis a
dat, în decembrie 1989, 99 de morţi, fiind depăşit la acest capitol doar
de Bucureşti. Pe locul trei în acest clasament macabru este Timişoara.
Revenind la zilele noastre, rolul Securităţii din decembrie 1989 este
atribuit Bisericii Ortodoxe Române. Plecând de la două cazuri din
Nordul ţării şi de la decorarea unui “acolit” al regimului
Ponta/Ceauşescu, maşina de propagandă a ajuns să pună în gura preoţimii
orice aberaţie, la fel cum se întâmpla în decembrie 1989 cu DSS.
Orice “anonimă” care loveşte în preoţi este considerată literă de
adevăr, în timp ce reacţiile Patriarhiei sunt ignorate, dacă nu sunt
trecute la categoria “şi altele”. Nu întâmplător, zilele acestea a venit
şi lovitura de graţie din partea Curţii Constituţionale: majoritatea
religioasă a acestei ţări a fost pusă la completat formulare pentru
a-şi exercita un drept consfinţit de legea supremă a ţării.
Finalul a fost sesizat deja de o parte a clerului, care acuză că a început o adevărată Prigoană anti-ortodoxă.
Pe lângă BOR, sunt distruşi mediatic toţi cei care îşi exprimă o
opţiune politică, care nu coincide cu cea exprimată la fel de democratic
de Pleşu sau Liiceanu. Aici intră Tudor Gheorghe, Radu Beligan,
Gabriela Szabo, Dorel Vişan, Raed Arafat,etc. Nu mai contează vârsta,
competenţa, rezultatele, totul trebuie maculat.
Peste toate însă, atârnă ameninţarea făţişă cu dezmembrarea ţării,
în cazul în care rezultatele “evenimentelor” nu coincid cu cele dorite
de “scenarişti”. Nu mai devreme de vineri, steagurile Transilvaniei şi
Moldovei, ca entităţi independente, fluturau falnic în primele rânduri
ale manifestaţiei de la…Timişoara. Alături de acestea era, ca prin coincidenţă
şi tricolorul românesc, găurit! Dacă în 1989 acesta avea un sens, acum
ce logică poate avea acest drapel găurit? (FOTO, de la stânga la
dreapta- captură din video JOS).
Acestea nu sunt evenimente izolate, fapt demonstrat de declaraţia lui
Cristian Tudor Popescu, acest Teodor Brateş al Gândului, care afirma pe
5 noiembrie:”Privind
însă harta alegerilor, se vede că secera a rămas, o seceră roşie a
vechiului Regat, Moldova şi Muntenia, care împresoară Transilvania
albastră şi galbenă de 25 de ani încoace.Şi care într-o zi ar putea s-o taie”.
A urmat protestul de la Cluj, în care am văzut defilându-se cu un
banner în care regiunea de vest şi centru a ţării era “viitoarea
diasporă” şi de care nu s-a lepădat nimeni. Nici de susţinerea
autonomiştilor Zsolt Szilagyi şi Sabin Gherman nu s-a dezis nimeni. Ba dimpotrivă, a fost folosită din plin, mai ales pe reţelele de socializare.
FOTO: Andrei Dascalescu
Nu am spus nimic despre implicarea din exterior, pentru că este clar
că SUA şi Germania susţin “revoluţia”. Am arătat acest lucru aici şi aici.
De altfel, doamna Merkel nu s-a putut abţine şi a lăsat şi un indiciu
mai mult decât arogant: în scrisoarea de susţinere către Iohannis,
aceasta a folosit sintagma Siebenburgen, referindu-se
la Transilvania, adică vechea denumirea a provinciei. Doamna Merkel
putea folosi cu uşurinţă cuvântul “Transsilvanien”, dacă nu chiar
Rumanien, dar a preferat denumirea care se regăseşte pe vechea stemă a
defunctului principat, una în care românii nu erau reprezentaţi. O altă coincidenţă?
Pentru succesul evenimentelor din 1989, esenţială a fost trecerea
Armatei de partea “revoluţiei”, prin actul de la 22 decembrie, atunci
când Generalul Victor Athanasie Stănculescu l-a evacuat pe Nicolae
Ceauşescu din clădirea Comitetului Central, deposedându-l de puterea de a
comanda Forţelor Armate. Stănculescu a cerut atunci, revocarea
ultimului ordin al lui Ceausescu, acela de a trimite soldaţii în stradă,
întorcându-i în cazărmi.
Ce atitudine va avea Armata? Dar serviciile de informaţii? Mandatul lui Traian Băsescu expira pe 21 decembrie.
